Odontoterapie în București: cariile, rezolvate cât sunt mici

Igienizarea profesională, la standard GBT

La Dent Park, igienizarea se face după protocolul EMS GBT (Guided Biofilm Therapy): biofilmul bacterian e mai întâi colorat, ca să devină vizibil, apoi îndepărtat ghidat cu air-flow și ultrasunete, exact de unde există, fără instrumentare inutilă pe smalț sănătos. Prețul complet îl găsești în grila de pe pagină. Recomandarea standard: la 6 luni, odată cu controlul. E vizita care face toate celelalte tratamente mai rare.

Cum evoluează caria dentară

1. Demineralizarea smalțului (caria incipientă)

Apare ca o pată albă sau opacă pe dinte, nu doare și trece adesea neobservată. E reversibilă dacă se iau măsuri rapide: igienă riguroasă, fluor, mai puțin zahăr.

2. Caria superficială (în smalț)

Caria începe să erodeze smalțul în profunzime și poate apărea o colorație brună sau neagră. Încă nu doare, dar tratamentul e necesar ca să oprească evoluția.

3. Caria medie (în dentină)

Caria pătrunde în dentină, stratul mai moale de sub smalț. Apare sensibilitatea la dulce, rece sau cald, iar dintele începe să-și piardă rezistența: e momentul plombei.

4. Caria profundă (aproape de nerv)

Caria se apropie de pulpa dentară, iar durerea devine mai intensă la cald, la rece sau la mestecat. Riscul de infecție e mare și poate fi necesar tratamentul de canal.

5. Infecția pulpară (pulpita)

Bacteriile ajung la nerv și provoacă o inflamație severă, cu durere intensă, pulsatilă, adesea noaptea. Soluția e tratamentul de canal, iar când distrugerea e avansată, uneori chiar extracția.

6. Abcesul dentar și infecția osului

Dacă pulpa moare, infecția se extinde spre vârful rădăcinii și în os: se formează un abces, cu durere, umflătură și uneori febră. E nevoie de tratament endodontic sau chirurgical de urgență, plus antibiotic.

Cu cât tratezi mai devreme, cu atât tratamentul e mai simplu și mai ieftin.

Despre carii, fără mituri

De ce apar carii chiar dacă te speli pe dinți

Caria e rezultatul combinației dintre bacterii, zahăruri și timp. Periajul contează enorm, dar la fel contează frecvența gustărilor dulci (fiecare gustare reia atacul acid), zonele pe care periuța nu le atinge și calitatea smalțului. Dinții cu șanțuri adânci sau înghesuiți rețin mai ușor resturile alimentare, iar unii oameni au, genetic, un smalț mai slab sau o salivă mai puțin protectoare. La control identificăm exact veriga slabă din ecuația ta: uneori nu e periajul, ci ronțăitul de la birou.

Caria dintre dinți: cea pe care nu o vezi

Cele mai viclene carii apar pe fețele dintre dinți, unde periuța nu ajunge și ochiul nu vede. Se depistează cu ața dentară care se agață mereu în același loc și, sigur, pe radiografiile de control. De aceea „nu mă doare nimic” nu înseamnă „nu am nimic”.

Sensibilitatea dentară: cauze și soluții

Junghiul scurt la rece sau dulce poate veni de la o carie incipientă, de la gingia retrasă care expune rădăcina sau de la smalțul erodat de periaj agresiv ori acizi alimentari. Fiecare cauză are altă soluție, de la obturație la fluorizare și schimbarea tehnicii de periaj: de aceea diagnosticul precede orice tratament.

Fluorizarea și remineralizarea

Cariile incipiente, prinse în stadiul de pată albă, se pot opri uneori fără frezare, prin fluorizare și igienă țintită. E stomatologia pe care ne-o dorim pentru toți pacienții: cu cât vii mai des la control, cu atât lucrăm mai puțin invaziv.

Vezi și: Endodonție · Parodontologie · Prețuri